Lia Savonea este la un pas să-și vadă visul cu ochii: un judecător loial urmează să fie promovat la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Mandatul actualului judecător român la CJUE, Octavia Spineanu-Matei, expiră pe 6 octombrie 2027.
În ultimii cinci ani, CJUE a dat mai multe hotărâri prin care a sancționat derapajele Curții Constituționale și ale Înaltei Curți: înființarea și funcționarea Secției Speciale (I și II), folosirea Inspecției Judiciare pentru controlul politic al activității judiciare din România, cauzele LIN I și LIN II (ignorarea repetată a legislației europene în cazul prescripției infracțiunilor – marea amnistie a gulerelor albe) etc.
Practic, CJUE a fost singura instituție care a sancționat derapajele la adresa statului de drept din România. De aici și interesul evident al Liei Savonea & Co. de a controla sistemul de numiri în instanțele europene/internaționale și de a avea un om acolo.
Dar, pentru ca acest judecător loial să ajungă la CJUE (propunerea oficială trebuie făcută până la sfârșitul lunii noiembrie 2026), mai sunt necesari câțiva pași.
Principala nemulțumire a Liei Savonea & Co. a fost că, pe 27 august 2026, Guvernul României a aprobat un Memorandum pentru desemnarea candidatului României la CJUE, care a modificat procedura din 2020.
În 2020, Comisia de selecție era formată din 9 membri: ministrul Justiției, ministrul Afacerilor Externe, agentul guvernamental pentru CJUE, directorul Direcției afaceri europene și drepturile omului din MJ, un membru CSM, doi judecători de la Înalta Curte și reprezentanți ai mediului universitar și ai profesiei de avocat.
În 2026, Comisia este formată din 11 membri: au fost adăugați doi decani de barou, desemnați prin tragere la sorți de Comisia permanentă a UNBR, dintre decanii care și-au manifestat disponibilitatea. Modificarea cea mai importantă este cea privind judecătorii Înaltei Curți: în 2020 erau desemnați de Colegiul de conducere al Înaltei Curți, iar în 2026 procedura prevede tragerea la sorți.
Această Comisie de selecție propune numele viitorului judecător CJUE si două nume de rezervă, iar Guvernul desemnează candidatul României.
Această schimbare a componenței și a modului de desemnare a membrilor Comisiei a fost principala obiecție a Liei Savonea & Co.
O altă obiecție: Guvernul poate respinge candidatul principal, dacă există motive temeinice, și să opteze pentru una dintre cele două rezerve.
Așa cum era de așteptat, Curtea de Apel București a suspendat, pe 8 septembrie 2026, „executarea Memorandumului privind aprobarea procedurii pentru desemnarea candidatului României pentru funcția de judecător la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, aprobat de Guvernul României în ședința din 27 august 2026”.
Procesul a fost deschis de judecătoarea Laura Mihaela Sarcină – apropiată de tabăra Liei Savonea –, cea care controlează de facto promovările din instanțe și numirile în funcțiile de conducere. Ca să înțelegeți mai bine, Laura Mihaela Sarcină a fost președinte al Tribunalului Gorj din 2020, iar în aprilie 2026 a fost promovată la Curtea de Apel Craiova în baza unei legi abrogate în urmă cu 4 ani.
Soțul judecătoarei, afaceristul Nicolae Sarcină, a fost cercetat în mai multe dosare (spălare de bani, evaziune fiscală și dare de mită), dar toate au fost clasate.
Miza este, de fapt, mult mai mare decât numirea unui judecător la CJUE. Este vorba despre cine va avea un cuvânt de spus într-o instituție care, în ultimii ani, a pus frână derapajelor din justiția română.
Este o miză de putere. Iar ceea ce se întâmplă acum arată cât de departe sunt dispuși unii să meargă pentru a o câștiga.
Ionel Stoica
