Localitatea Geoagiu este situată la confluența cursului inferior al râului Geoagiu cu râul Mures, într-o depresiune formată din ultimele ramificații ale Munților Metaliferi. Din punct de vedere arheologic, localitatea Geoagiu este cunoscută prin vechea așezare dacică Germisara (Germi-fierbinte, sara-izvor) care se întindea în hotarul acestei localități și care a devenit sub romani „Thermae Germisara” sau “Germisara Cum Thermis”.
Mărturii asupra activității romane în această zonă sunt: drumul romanilor, urmele „termelor” precum și statuile descoperite aici și dedicate lui Aesculap și Hygeea. În anul 1506 localitatea Geoagiu a fost reședință de domeniu feudal, stăpânită și de domnitori ai Țării Românești: Radu cel Mare și Neagoe Basarab. În prezent, în zona acestor terme, funcționează Stațiunea balneoclimaterică situată la o altitudine de 350 m, într-o zonă de un impresionant zbucium geologic care explică formarea izvoarelor mezotermale (cca. 30°C). După primul război mondial 1914-1918, Geoagiu devine reședință de bază având în subordine 31 de sate. Fiecare dintre aceste sate păstrează amintiri ale trecutului mai mult sau mai puțin îndepărtat. Prin poziția sa, orașul Geoagiu se încadrează într-un climat temperat îndulcit, ca urmare a dispoziției rețelei de apă, creându-se un microclimat deosebit de favorabil culturii pomilor și chiar a unor specii pretențioase – migdalul, castanul comestibil, etc.