Lovitură pentru Guvernul Bolojan în disputa privind miliardul de euro revendicat de magistrați. Curtea Constituțională a respins, miercuri, ca inadmisibilă sesizarea Guvernului și a stabilit că nu a existat un conflict juridic de natură constituțională între Executiv și Înalta Curte de Casație și Justiție. Decizia vine după ce Înalta Curte, condusă de Lia Savonea, a acționat în instanță Guvernul și Ministerul Finanțelor pentru plata unor drepturi salariale restante.
Miza este uriașă: aproape 5 miliarde de lei, adică aproximativ un miliard de euro, bani pe care statul ar trebui să îi achite magistraților.
Guvernul susținuse că instanțele au depășit limitele puterii judecătorești și au intervenit în atribuțiile Executivului și Legislativului, obligând Guvernul să identifice și să aloce fonduri pentru plata restanțelor.
CCR a respins însă argumentul și a stabilit că nu există conflict constituțional între cele două instituții. Instituția a salutat hotărârea CCR și a transmis că aceasta confirmă poziția susținută de instanța supremă: Guvernul nu a indicat nicio atribuție constituțională care să fi fost preluată de ÎCCJ și niciun blocaj instituțional. Mai mult, Înalta Curte acuză că sesizarea Guvernului a pus, în realitate, sub semnul întrebării dreptul magistraților de a se adresa instanțelor pentru recuperarea banilor.
Mesajul este tranșant: un litigiu pierdut în instanță nu poate fi transformat într-un conflict constituțional, iar CCR nu poate deveni o cale de atac împotriva hotărârilor judecătorești.
Scandalul a început după ce ÎCCJ a chemat în judecată Guvernul și Ministerul Finanțelor, reclamând amânarea plății unor drepturi salariale câștigate de magistrați. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Înaltei Curți și a obligat Executivul să asigure plata sumelor restante, inclusiv prin rectificare bugetară. Potrivit datelor din dosar, statul mai are de achitat aproape 5 miliarde de lei.
Iar miza financiară poate deveni și mai mare. Instanța a stabilit penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere, precum și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, dacă hotărârea nu este pusă în executare în termenul stabilit.
În acțiunea depusă în instanță, semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea, Înalta Curte a susținut că neplata acestor drepturi afectează inclusiv dreptul de proprietate al judecătorilor care dețin titluri executorii neachitate de mai bine de zece ani.
Decizia CCR mută acum presiunea înapoi pe Guvern. Disputa nu mai este despre existența unui conflict constituțional, ci despre cum și când va găsi Executivul banii pentru plata restanțelor
