Frumusețea locurilor noastre nu poate fi redată corect prin cuvinte. Ea se respiră, se trăiește, îți dă bucuria de a fi. Dar oamenii? Ei fac tot ceea ce pot pentru a menține frumusețea acestor locuri, prin munca lor. Domnul ne-a lăsat multe ”spre desfătarea și hrana noastră”, iar polovrăgenii au înțeles că tananții trebuie înmulțiți. Pe cartea de vizită a polovrăgenilor este scris cuvântul „muncă”. Pe acesta l-am auzit și l-am trăit de când eram copil. În calitatea pe care Dumnezeu a vrut s-o am acum, încerc prin tot ceea ce fac să-i sprijin pe cei care vor să muncească.