Ion N. Teștiban
(18 octombrie 1896, Roman – 2 octombrie 1964, Roman)
Cetăţean de onoare – titlu conferit prin HCL nr. 105 din 05.05.2026
S-a născut la Roman, pe 18 octombrie 1896. A urmat cursurile Gimnaziului Roman-Vodă, promoţia 1913. După finalizarea studiilor superioare, a fost profesor de latină, istorie şi geografie la Liceul Roman-Vodă, până pe 1 septembrie 1957.
Preocupările profesorului Teştiban de valorificare a istoriei locale şi pasiunea pentru arheologie a transmis-o şi elevilor săi. A organizat numeroase deplasări în teren şi excursii de studii la diferite obiective, pentru colectarea de materiale arheologice.
De menţionat este şi bogata activitate desfăşurată de profesorul Ion Teştiban, alături de distinşii profesori Nicolae Grigore Steţcu, Ioan Gheorghe Reţeanu, Iacob Avram, care, cu pricepere şi eforturi susținute, au pus bazele Muzeului de Istorie din Roman.
Meritul profesorului Teştiban a fost şi acela de a salva de la distrugere portretul domnitorului Ştefan cel Mare, executat de pictorul Epaminonda Bucevschi, la comanda episcopului Melchisedec Ştefănescu, portretul fiind, de altfel, şi prima lucrare a Muzeului nou înfiinţat.
Totodată, profesorul Ion Teștiban a susţinut ideea doctorului Epifanie Cozărescu, de a înfiinţa un Muzeu de Istorie a Medicinei.
Începând cu data de 1 aprilie 1958, timp de şase ani, a fost muzeograf la Muzeul de Istorie din Roman. Alături de domnul profesor dr. Vasile Ursachi, a fost implicat, în anii de început ai vieții muzeistice la Roman, la dezvoltarea patrimoniului, conservarea şi restaurarea materialelor arheologice, valorificarea ştiinţifică a cercetărilor întreprinse.
Profesorul Ion Teştiban a avut şi o bogată activitate publicistică, pe teme de istorie națională sau locală. Catedralei Episcopale Sfânta Cuvioasă Parascheva i-au fost dedicate studiile: Dintr-un pridvor cu fresce şi Catedrala Romanului, apărute la Tipografia şi Legătoria Şcoalei de Arte şi Meserii din Roman.
Pe 2 octombrie 1964, a plecat dintre noi Omul, spirit viu al intelectualității romaşcane, un model de erudiţie şi seriozitate profesională, de modestie şi generozitate, Profesorul, Istoricul şi cercetătorul pasionat şi meticulos, interesat direct de studierea istoriei locale (muzeograf Minodora Ursachi).
Pe piatra funerară, care la partea superioară are forma unei cărţi deschise, sunt versurile inginerului Petru Silberg, bunul său prieten:
În viaţa lui
Cinstit împlinită
Cartea i-a fost şi
Armă şi iubită.